Va spun o stire ultra tare: Noaptea Muzeelor se apropie pentru ca noaptea 16-17 Mai se apropie. Grabiti-va, faceti planul! (va spun link mai tarziu spre site-ul oficial al evenimentului)
(Precizare: post publicat de Liviu pe Liviu's [Personal] Blog)
Lupta pentru informatii suplimentare despre Noaptea Muzeelor
Intai am gasit un articol si o imagine utila in Adevarul de Seara. Pe net, dupa cateva lupte am descoperit in sfarsit un blog in care sa gasesc un link catre site-ul oficial al evenimentului. Multumesc!
Inainte am cautat pe la diverse ziare/site-uri care (teoretic) ma informeaza: Evenimentul Zilei, Cotidianul, Hotnews, 9AM etc. - nu am gasit nimic...
Concurs Liviu: cine gaseste link-ul catre site-ul oficial al evenimentului Noaptea Muzeelor pe un site adevarat/serios de stiri?
Informatii despre Noaptea Muzeelor
Noaptea Muzeelor - site oficial! Yeeey!
Intrucat la asta ma pricep, eu va recomand sa vizitati muzeele din Bucuresti, frumos, organizat, sa faceti noapte alba ca sa respectati programul/actiunea/evenimentul.
Acum, cateva comentarii despre muzee, in viziunea mea, daca nu aveti idee unde sa va duceti:
Muzeul NaĊ£ional al Satului „Dimitrie Gusti” - poate fi vizitat numai in timpul zilei: 11:00 - 18:00, zic ei, in ziua de Sambata 16 Mai. Descrierea ultimei mele vizite acolo. Pe scurt: e frumos, se merita.
Muzeul National de Arta al Romaniei - multe tablouri, am fost de 2 ori, cand a fost Unifest. Mi-a placut. Se merita.
Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi - am fost la un Unifest candva, nu pot spune ca m-a impresionat prea tare atunci. Pe vremea aceea, cladirea era mica, il deschisesera de curand, am ajuns spre final si era inchis jumatate etc.
Muzeul National „George Enescu” - n-am fost niciodata, dar cred ca merita; pe afara cladirea arata foarte bine.
Harti
Harta oficiala (jpg, pdf) - pozitionarea muzeelor si linia speciala RATB.
In final, o harta (Google Maps) care sa va lamureasca in privinta locatiilor.
Precizare: nu e harta mea, deci nu raspund pentru eventualele greseli.
View Noaptea muzeelor in a larger map
Concluzie
Go visit, culturalizati-va! Luati-le pe toate, pe rand, analizati-le si scrieti reviews ca sa stim si noi ceilalti pe unde sa mergem cand vom vrea in viitor.
Thursday, 14 May 2009
Friday, 8 May 2009
Ceainarie "Sala de lectura (Teatrul Act)" (Bucuresti)
In sfarsit voi face un review pentru Ceainaria Sala de Lectura aka Ceainaria Teatrul Act.
Un post al meu mai vechi, cu informatii despre Sala de Lectura.
Ceainaria are site oficial si... lista cu carti din care puteti cere, ca sa lecturati evident, doh!
Liftul: acum merge, l-au reparat - apasati butonul pentru etajul 2.
E stilul vechi de lift, interbelic am impresia i.e. va cadea la primul cutremur adevarat. Imi place sa ma plimb nitel cu lifturi de-astea vechi, asa de fun.
Cand am fost mai demult, pe la sfarsitul lui noiembrie cred, in timpul saptamanii ora 15-16-17
A fost ok, mi-a placut. Ceaiul bun, prajiturele la fel, nu retin nimic deosebit la partea asta.
A fost deosebita insa repetitia (la care am asistat indirect) si in paralel un nene regizor sau ce whatever era (care era la o masa vecina si vorbea cam tare, cam plin de el).
La repetitie erau cativa actori tineri care evident repetau cu textul in mana, spunandu-si replicile sacadat, cu fragmentari, ca sa obtina tonul potrivit. Era chiar funny sa auzi cum incepe unul din ei cu un ton mirat fara sa dea replica nimanui in momentul acela (tehnic, dadea replica cu 30 de secunde intarziere si faze de-astea). Cel mai tare, si inca retin eu care n-am memorie, a fost o faza pe care au tot reluat-o, cand povestitorul spune ceva de un ursulet si cum alt personaj il "omoara" si un tip e suparat si incepe cu tonul suparat-ofticat-mirat-plangacios-copil: O, nu, mi-ai omorat ursuletul!... ursuletul meu... - am ras de vreo 4-5 ori la faza asta, practic de fiecare data cand o repetau.
Bun, acum regizorul: erau probleme cu sunetul, dar sunetistul era la o bere asa ca astia la repetitie sa se descurce singuri, ca el e regizor! Si, in plus, are de vorbit cu alt tip la masa lui! Regizorul se cam dadea mare, vorbea cam tare, si era cam frustrat. Deh, artist! A incercat sa fac si o gluma: a intrebat-o pe chelnerita despre nu-stiu-ce alta tipa de pe-acolo care nu era acolo atunci (probabil angajata recent sau cunostinta de-a aleia), cu o fraza plina de [sub]inteles foarte tare: Si _numele despre care a intrebat_ e domnisoara sau doamna... si nu ma refer la starea civila... intelegi... - pacat ca a bagat acel intelegi si inca ceva in plus, prin care a explicat poanta pentru orice prost. Pacat, a stricat toata faza. M-a dezamagit. Fraza era draguta prin insasi nesimtirea ei, chiar usor indrazneata daca partenerul de dialog era inteligent si se prindea; din pacate, regizorul a stricat tot. O spun din nou: regizorul m-a dezamagit.
Cand am fost acum, miercuri 7 Mai, ora 21+
Am observat foarte-foarte putina lume. Practic, rezervarea fost inutila intrucat la 21:10 nu era nimeni in primele 2 incaperi (cea de la intrare si cea cu barul). Asta implica problema NP a alegerii unui loc in toata aceasta multime de optiuni de locuri. Am rezolvat-o. - Cred ca era asa putina lume din cauza crizei (oh my God!, chiar e criza? oh come on!)...
Am citit carti din biblioteca lor. Fun. Va recomand sa parcurgeti de acasa lista cu carti ca sa stiti ce sa cautati acolo.
Am observat ca portiile erau foarte mici:
Ceainicul necesita o indemanare peste medie: daca puneai prea incet, evident curgea pe langa; daca puneai prea repede, fluxul de lichid tindea sa devina instabil, incontrolabil si sa stropeasca peste tot.
In rest, servirea foarte ok.
Atmosfera foarte placuta.
Baia am omis sa o testez si mi-am facut autocritica pe chestia asta pe drum spre casa.
Concluzie
Eu va recomand sa treceti pe acolo.
Mie imi place atmosfera, stilul, atitudinea, aerul. E bine. Daca portiile ar fi pe stilul Carturesti sau Vasiliada, atunci ar fi foarte bine.
Un post al meu mai vechi, cu informatii despre Sala de Lectura.
Ceainaria are site oficial si... lista cu carti din care puteti cere, ca sa lecturati evident, doh!
Liftul: acum merge, l-au reparat - apasati butonul pentru etajul 2.
E stilul vechi de lift, interbelic am impresia i.e. va cadea la primul cutremur adevarat. Imi place sa ma plimb nitel cu lifturi de-astea vechi, asa de fun.
Cand am fost mai demult, pe la sfarsitul lui noiembrie cred, in timpul saptamanii ora 15-16-17
A fost ok, mi-a placut. Ceaiul bun, prajiturele la fel, nu retin nimic deosebit la partea asta.
A fost deosebita insa repetitia (la care am asistat indirect) si in paralel un nene regizor sau ce whatever era (care era la o masa vecina si vorbea cam tare, cam plin de el).
La repetitie erau cativa actori tineri care evident repetau cu textul in mana, spunandu-si replicile sacadat, cu fragmentari, ca sa obtina tonul potrivit. Era chiar funny sa auzi cum incepe unul din ei cu un ton mirat fara sa dea replica nimanui in momentul acela (tehnic, dadea replica cu 30 de secunde intarziere si faze de-astea). Cel mai tare, si inca retin eu care n-am memorie, a fost o faza pe care au tot reluat-o, cand povestitorul spune ceva de un ursulet si cum alt personaj il "omoara" si un tip e suparat si incepe cu tonul suparat-ofticat-mirat-plangacios-copil: O, nu, mi-ai omorat ursuletul!... ursuletul meu... - am ras de vreo 4-5 ori la faza asta, practic de fiecare data cand o repetau.
Bun, acum regizorul: erau probleme cu sunetul, dar sunetistul era la o bere asa ca astia la repetitie sa se descurce singuri, ca el e regizor! Si, in plus, are de vorbit cu alt tip la masa lui! Regizorul se cam dadea mare, vorbea cam tare, si era cam frustrat. Deh, artist! A incercat sa fac si o gluma: a intrebat-o pe chelnerita despre nu-stiu-ce alta tipa de pe-acolo care nu era acolo atunci (probabil angajata recent sau cunostinta de-a aleia), cu o fraza plina de [sub]inteles foarte tare: Si _numele despre care a intrebat_ e domnisoara sau doamna... si nu ma refer la starea civila... intelegi... - pacat ca a bagat acel intelegi si inca ceva in plus, prin care a explicat poanta pentru orice prost. Pacat, a stricat toata faza. M-a dezamagit. Fraza era draguta prin insasi nesimtirea ei, chiar usor indrazneata daca partenerul de dialog era inteligent si se prindea; din pacate, regizorul a stricat tot. O spun din nou: regizorul m-a dezamagit.
Cand am fost acum, miercuri 7 Mai, ora 21+
Am observat foarte-foarte putina lume. Practic, rezervarea fost inutila intrucat la 21:10 nu era nimeni in primele 2 incaperi (cea de la intrare si cea cu barul). Asta implica problema NP a alegerii unui loc in toata aceasta multime de optiuni de locuri. Am rezolvat-o. - Cred ca era asa putina lume din cauza crizei (oh my God!, chiar e criza? oh come on!)...
Am citit carti din biblioteca lor. Fun. Va recomand sa parcurgeti de acasa lista cu carti ca sa stiti ce sa cautati acolo.
Am observat ca portiile erau foarte mici:
- In farfurioara am primit cam putina dulceata. Ok, inteleg - 1 portie, dar m-am gandit ca se refera la adulti, nu la bebelusi.
M-a enervat faptul ca am gasit un fir de par lung in dulceata: s-ar putea sa fie dulceata de casa si sa fi ramas din procesul de fabricatie, dar tot e usor neplacut.
Dulceata de pepene rosu nu prea are gust de pepene rosu, in rest e buna. - Portia de zahar brun: atat de mica-mica incat devine simpatica; funny.
Ceainicul necesita o indemanare peste medie: daca puneai prea incet, evident curgea pe langa; daca puneai prea repede, fluxul de lichid tindea sa devina instabil, incontrolabil si sa stropeasca peste tot.
In rest, servirea foarte ok.
Atmosfera foarte placuta.
Baia am omis sa o testez si mi-am facut autocritica pe chestia asta pe drum spre casa.
Concluzie
Eu va recomand sa treceti pe acolo.
Mie imi place atmosfera, stilul, atitudinea, aerul. E bine. Daca portiile ar fi pe stilul Carturesti sau Vasiliada, atunci ar fi foarte bine.