Ceainarie "Sala de lectura (Teatrul Act)" (Bucuresti)

In sfarsit voi face un review pentru Ceainaria Sala de Lectura aka Ceainaria Teatrul Act.

Un post al meu mai vechi, cu informatii despre Sala de Lectura.

Ceainaria are site oficial si... lista cu carti din care puteti cere, ca sa lecturati evident, doh!


Liftul: acum merge, l-au reparat - apasati butonul pentru etajul 2.
E stilul vechi de lift, interbelic am impresia i.e. va cadea la primul cutremur adevarat. Imi place sa ma plimb nitel cu lifturi de-astea vechi, asa de fun.


Cand am fost mai demult, pe la sfarsitul lui noiembrie cred, in timpul saptamanii ora 15-16-17

A fost ok, mi-a placut. Ceaiul bun, prajiturele la fel, nu retin nimic deosebit la partea asta.

A fost deosebita insa repetitia (la care am asistat indirect) si in paralel un nene regizor sau ce whatever era (care era la o masa vecina si vorbea cam tare, cam plin de el).

La repetitie erau cativa actori tineri care evident repetau cu textul in mana, spunandu-si replicile sacadat, cu fragmentari, ca sa obtina tonul potrivit. Era chiar funny sa auzi cum incepe unul din ei cu un ton mirat fara sa dea replica nimanui in momentul acela (tehnic, dadea replica cu 30 de secunde intarziere si faze de-astea). Cel mai tare, si inca retin eu care n-am memorie, a fost o faza pe care au tot reluat-o, cand povestitorul spune ceva de un ursulet si cum alt personaj il "omoara" si un tip e suparat si incepe cu tonul suparat-ofticat-mirat-plangacios-copil: O, nu, mi-ai omorat ursuletul!... ursuletul meu... - am ras de vreo 4-5 ori la faza asta, practic de fiecare data cand o repetau.

Bun, acum regizorul: erau probleme cu sunetul, dar sunetistul era la o bere asa ca astia la repetitie sa se descurce singuri, ca el e regizor! Si, in plus, are de vorbit cu alt tip la masa lui! Regizorul se cam dadea mare, vorbea cam tare, si era cam frustrat. Deh, artist! A incercat sa fac si o gluma: a intrebat-o pe chelnerita despre nu-stiu-ce alta tipa de pe-acolo care nu era acolo atunci (probabil angajata recent sau cunostinta de-a aleia), cu o fraza plina de [sub]inteles foarte tare: Si _numele despre care a intrebat_ e domnisoara sau doamna... si nu ma refer la starea civila... intelegi... - pacat ca a bagat acel intelegi si inca ceva in plus, prin care a explicat poanta pentru orice prost. Pacat, a stricat toata faza. M-a dezamagit. Fraza era draguta prin insasi nesimtirea ei, chiar usor indrazneata daca partenerul de dialog era inteligent si se prindea; din pacate, regizorul a stricat tot. O spun din nou: regizorul m-a dezamagit.


Cand am fost acum, miercuri 7 Mai, ora 21+

Am observat foarte-foarte putina lume. Practic, rezervarea fost inutila intrucat la 21:10 nu era nimeni in primele 2 incaperi (cea de la intrare si cea cu barul). Asta implica problema NP a alegerii unui loc in toata aceasta multime de optiuni de locuri. Am rezolvat-o. - Cred ca era asa putina lume din cauza crizei (oh my God!, chiar e criza? oh come on!)...

Am citit carti din biblioteca lor. Fun. Va recomand sa parcurgeti de acasa lista cu carti ca sa stiti ce sa cautati acolo.

Am observat ca portiile erau foarte mici:

• In farfurioara am primit cam putina dulceata. Ok, inteleg - 1 portie, dar m-am gandit ca se refera la adulti, nu la bebelusi.
  M-a enervat faptul ca am gasit un fir de par lung in dulceata: s-ar putea sa fie dulceata de casa si sa fi ramas din procesul de fabricatie, dar tot e usor neplacut.
  Dulceata de pepene rosu nu prea are gust de pepene rosu, in rest e buna.
• Portia de zahar brun: atat de mica-mica incat devine simpatica; funny.

Ceaiul - Somn dulce - bun.
Ceainicul necesita o indemanare peste medie: daca puneai prea incet, evident curgea pe langa; daca puneai prea repede, fluxul de lichid tindea sa devina instabil, incontrolabil si sa stropeasca peste tot.

In rest, servirea foarte ok.
Atmosfera foarte placuta.
Baia am omis sa o testez si mi-am facut autocritica pe chestia asta pe drum spre casa.


Concluzie

Eu va recomand sa treceti pe acolo.

Mie imi place atmosfera, stilul, atitudinea, aerul. E bine. Daca portiile ar fi pe stilul Carturesti sau Vasiliada, atunci ar fi foarte bine.